Vointa divina si predestinarea

sâmbătă, 1 martie 2014



Voinţa divină înseamnă: decizie, poruncă, judecată. Voinţa divină este menţionată în mod frecvent în relatările Profetului (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa).

Voinţa lui Allah subhana wa ta'ala este atotcuprinzătoare şi că puterea Sa este mare. Nimic nu se poate mişca sau opri în ceruri sau pe pământ fără Voinţa Sa, iar nimic nu se întâmplă în stăpânirea Sa în afară de ceea ce doreşte El.

Allah subhana wa ta'ala spune:

“Dar voi nu puteţi voi decât dacă voieşte Allah, Stăpânul lumilor.” (Coran 81:29)

„… şi de-am fi pogorât Noi îngerii la ei, şi de le-ar fi vorbit lor morţii şi-am fi adunat Noi dinaintea lor toate cele, ei tot nu ar fi crezut, doar dacă ar fi voit Allah…” (Coran 6:111)

„… Insă dacă Domnul tău ar fi voit, ei nu ar fi putut să o facă…(Coran 6:112)

„… şi dacă voieşte El un lucru, porunca Lui este numai să zică “Fii” şi el este. (Coran 36:82)

„… Allah pe cine voieşte îl duce în rătăcire şi pe cine voieşte îl duce pe drum drept (Coran 6:39)


Tot ceea ce Allah hotărăşte că se va întâmpla se va întâmpla în mod sigur prin Puterea Sa. Ceea ce Allah nu doreşte să se întâmple nu se întâmplă pentru că El nu doreşte, nu pentru că El nu poate să facă acest lucru.

Allah subhana wa ta'ala spune :

„… şi de-ar fi voit Allah, ei nu s-ar fi războit, dar Allah face ceea ce voieşte El.” (Coran 2:259)

„… Dacă ar fi voit Allah, v-ar fi făcut o singură comunitate…”(Coran 5:48)

„… Iar dacă Allah ar voi, i-ar aduna pe calea cea dreaptă!…”(Coran 6:35)

„Dar dacă Allah ar voi, ei nu I-ar face asociaţi!” (Coran 6:107)

„… şi de-ar fi voit Domnul tău, toţi cei de pe pământ ar fi crezut laolaltă! …” (Coran 10:99)

„Nu L-ai văzut pe Domnul tău cum a întins umbra? şi de ar fi voit El, ar fi lăsat-o nemişcată…” (Coran 25: 45)


Destinul si predestinarea:

Oamenii şi faptele lor nu sunt diferiţi de alte lucruri create când vine vorba de destin. Allah ştie deja ceea ce va crea el prin acţiunile robilor săi şi El ştie ce vor face ei. El a scris toate astea în Al-Lauh Al-Mahfooz. Allah i-a creat pe ei după cum a voit, iar destinul lor se va împlini. Ei se vor comporta în conformitate cu voinţa lui Allah. Cei despre care Allah a poruncit că vor fi binecuvântaţi vor fi bine îndrumaţi, iar cei despre care Allah a poruncit ca vor fi pierduţi, se vor rătăci.

Allah subhana wa ta'ala spune:

„In vreme ce Allah v-a creat pe voi, precum şi ceea ce faceţi voi?”(Coran 37:96)

„… şi tot ceea ce au făcut se află [înscris] în cărţi…,” (Coran 54:52)

„… şi nici o femeie nu rămâne grea şi nici nu naşte decât cu ştirea Lui. şi nici unuia din cei care au parte de viaţă lungă nu i se dă mai mult şi nu i se scade din viaţa lui, fără [ca aceasta să fie] într-o carte. Acest lucru este pentru Allah uşor.” (Coran 35:11)

„Acela pe care îl călăuzeşte Allah este bine ocârmuit, iar aceia pe care îi duce întru rătăcire sunt pierduţi.” (Coran 7:178)

„Domnul tău este mai bine ştiutor al acelora care s-au abătut de la calea Sa şi El este mai bine ştiutor al celor care sunt bine călăuziţi.” (Coran 16:125)


Credinţa în predestinare face omul să persiste în menţinerea pe calea cea dreaptă pentru a nu fi nepăsător în momentele uşoare ale vieţii şi pentru a nu cădea în disperare în momentele grele, deoarece el ştie că tot binele care I se întâmpla provine de la Allah şi nu datorită inteligenţei sale sau planului bun:

Allah subhana wa ta'ala spune:

“Omul a fost făcut nestatornic; Când are parte de rău, el este abătut/ Iar când are parte de bine, el este zgârcit, Afară de cei care fac Rugăciunea,”(Coran 70:19-22)

Islamul prezintă omului îndrumări pentru a crede în predestinare. Conceptul de predestinare se bazează pe faptul că Allah a ştiut tot ceea ce va fi, şi El a notat totul, l-a intenţionat şi l-a creat.

In Sunnah At-Tirmidhi este relatat de la Ubaadah ibn As–Saamit:

„Trimisul lui Allah (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a spus: “Primul lucru pe care l-a făcut Allah a fost Condeiul. El a spus: Scrie! Condeiul a întrebat: Ce sa scriu? El a zis: Scrie destinul a tot ceea ce a fost şi ce va fi, pentru eternitate.”


Allah subhana wa ta'ala spune:

„Dar acesta este un Coran glorios, pe o Tablă păstrată [de Allah]. (Coran 85:21-22)

„Oare nu ştii că Allah cunoaşte ceea ce este în cer şi pre pământ? Acestea sunt într-o Carte şi acesta este pentru Allah [un lucru] uşor! (Coran 22:70)

„… şi toate lucrurile le-am numărat într-o carte limpede.(Coran 36:12)

„Pe At-Tur! şi pe Cartea scrisă pe un pergament întins!(Coran 52:1-3)



„El este la Noi, în Mama Cărţii(4), preaînalt şi plin de înţelepciune. (Coran 43:4)


Voinţa divină şi predestinarea sunt două lucruri întrepătrunse care nu pot fi separate pentru că unul din ele, predestinarea, reprezintă fundaţia, iar cealaltă, voinţa divină, reprezintă structura.

“… Acesta-i un lucru [de mult] hotărât!” (Coran 19:21)

“… Aceasta este o hotărâre nestrămutată a Domnului tău. ” (Coran 19:71)

“… şi dacă hotărăşte un lucru, El spune doar: „Fii” şi acesta este!” (Coran 2: 117)

De aici putem intelge ca predestinare înseamnă poruncă, iar voinţa divină se referă la implementarea acelei porunci.

Coranul ne îndeamnă să ne uităm, să ne gândim şi să meditam la versetele pe care El le-a revelat, şi semnele pe care le-a creat:

“Oare ei nu cugetă la Coran sau peste inimile lor sunt lacăte? (Coran 47:24)

“Spune: “Priviţi la cele care sunt în ceruri şi pre pământ!” Însă nici semnele şi nici prevenitorii nu sunt de ajuns pentru un neam [al celor] care nu cred!” (Coran 10:101)

“Oare nu se uită ei la cămile cum sunt ele create?” (88:17)

“Atunci să cugete omul la hrana sa [ca să vadă cum a ajuns la el]!… Noi am vărsat apa din belşug, apoi am crăpat pământul, despicându-l.” (Coran 80:24-26)

Biografia profetului Muhammed (salla Allahu alaihi wa sallam)

sâmbătă, 15 septembrie 2012


Biografia profetului Muhammad (salla Allahu alaihi wa sallam) 

Fie ca Allah subhanahu wa ta'ala sa accepte stradania voastra si sa va rasplateasca numai cu bine.

Episodul nr 1


Episodul nr 2

Cele opt minciuni ale mamei!

duminică, 9 septembrie 2012


Povestea a început atunci când am fost copil, am fost un fiu al unei familii sărace din Africa. Noi nu aveam nici hrană suficientă. Ori de câte ori ora mesei venea, mama imi dadea de cele mai multe ori din portia ei de orez. În timp ce ea punea din farfuria ei orezul in farfuria mea , ea imi spunea:



Asta a fost prima minciună mamei.

Când am mai crescut, mama mergea in timpul liber la pescuit, ea spera că, din peştele prins ea, ar putea sa-mi ofere alimente nutritive necesare pentru cresterea mea. După pescuit, ea gatea supă de peşte proaspăt. În timp ce manancam supa, mama statea lângă mine şi mănânca restul de peşte, care era încă pe os din peştele ce l-am mâncat. Inima mea a tresarit când am văzut asta. I-am dat si ei un peste intreg de la mine din farfurie, dar ea a refuzat şi a spus imediat:



Aceasta a fost a doua minciuna a mamei.

Apoi, când am fost în liceu, pentru a finanţa studiile mele, mama a mers la o întreprindere economică si aducea unele cutii utilizate care trebuiau să fie lipite. Acesta munca ii dadea ceva bani in plus pentru a acoperi nevoile noastre. Cand iarna a venit, m-am trezit din somn şi am vazut cum mama se uita la mine, era inca treaza, la lumina lumânărilor ea isi continua activitatea de lipit a cutiilor. I-am spus: "Mama, du-te la culcare, e târziu, mâine dimineaţă va trebui sa mergi la muncă." Mama a zâmbit şi a spus:



Aceasta a fost a treia minciuna a mamei.

Timpul a trecut si am ajuns la sfarsit de liceu.Mama si-a luat liber de la munca si m-a insotit la examenele finale.A stat saraca in soare cateva ore, asteptand sa ies. Cum m-a vazut mama s-a apropiat si in graba mi-a dat o sticla in care pusese ceai de acasa. Vazand boabele de sudoare pe fruntea mamei i-am oferit si ei sticla pentru a bea putin. Mama zambind i-a spus:



Aceasta a fost a patra minciuna a mamei.

Dupa moartea tatalui meu, din cauza unei boli necrutatoare, mama a trebuit sa joace si rolul de tata. Ea singura trebuia sa aiba grija de familie. Viaţa familiei noastre a devenit mult mai complicata. Nu exista zi fără suferinţă. Starea familiei noastre se inrautatise, un unchi care locuia aproape de casa noastră ne mai ajuta. Vecinii noştri au sfătuit-o de multe ori pe mama să se recăsătorească pentru a imparti grijile. Dar mama a fost încăpăţânat şi nu a vrut, ea a spus:



Aceasta a fost a cincea minciuna a mamei.

După ce am terminat studiile am primit un loc de muncă,iar mamei i-a venit ordin de a se pensiona. Dar ea nu a vrut sa stea acasa, ea mergea la piaţă în fiecare dimineaţă, doar pentru a vinde unele lucruri pentru diverse persoane, deoarece pensia sa nu era suficienta nici pentru mancare. Eu, care lucram într-un alt oraş, de multe ori am trimis nişte bani să o ajut, dar ea nu accepta bani.Ba chiar ea a trimis banii înapoi la mine plus inca ceva de la ea. Ea a spus: 



Aceasta a fost a şasea minciuna a mamei.

Dupa ce am absolvit studiile universitare, am continuat să fac un masterat. Acesta a fost finanţat de o companie printr-un program de burse, de la o universitate faimoasă în America. În final, am ajuns sa lucrez în acea companie. Cu un salariu bun, am dorit să-mi aduc mama să se bucure de viata in America. Dar mama mea minunata nu a vrut să ma deranjeze. Ea mi-a spus:



Aceasta a fost a şaptea minciuna a mamei.

La bătrâneţe, mama s-a imbolnavit de cancer de stomac şi a trebuit să fie internata în spital. Eu, care trăiam la mile departare, peste ocean, m-am dus acasă pentru a-mi vizita draga mea mama. Ea era in patul ei din spital, după o operaţie. Mama, care arata atat de batrana, se uita la mine profund. Ea a încercat să zambeasca ... dar a fost un efort vizibil. A fost clar că boala a slăbit organismul mamei. Ea părea atât de fragila şi slabita. M-am uitat la mama, cu lacrimi in ochi. Inima mea era rănita, ..... aşa rănita, văzând pe mama în această situatie. Dar mama cu puţina putere ce o mai avea, a spus:



Aceasta a fost a opta minciuna a mamei.
După ce a spus minciuna ei a opta, draga mea mama a închis ochii pentru totdeauna!